Nomad digital, episodul 4. Unde am pus ancora de data asta

De câteva ore am ajuns în cea de-a patra oprire din ultimele 8 luni.

După orașul Vinaros, stațiunea Oropesa del Mar/Marina d‘Or și micul sat Otos, astăzi am schimbat regiunea și am venit în Andalucia. Tierra de poetas, cum zicea prietenul nostru Antonio, originar de pe tărâmurile astea.

Următoarea noastră ședere va fi în Carboneras, un oraș tare cochet cu aproximativ 8.100 de locuitori aflat de pe malul Mării Mediterane. Apropo, orașul, așa mic cum e, are 17 kilometri de plajă. Say whaaat?

Așadar, e tare chiar să găsești un loc aici care să nu fie, la propriu, la doi pași de plajă. Noroc că nu ne-am propus asta. :))

Carboneras e, practic, într-un parc natural spectaculos, Cabo de Gata, pe care

abia aștept să-l descoperim. Momentan doar am citit despre el. În plus, la vreo 10 minute de mers cu mașina e celebra Playa de Los Muertos, cunoscută ca una dintre cele mai spectaculoase din lume. Zilele viitoare îi vine și ei rândul.

Trecând la lucruri lumești, azi am semnat contractul de închiriere pentru apartamentul (minunat) în care vom sta (culmea, seamănă super mult cu al nostru de la Cluj) și, da, se vede marea, mai ales de sus, de pe terasa blocului. Splendid!

Tocmai am terminat de despachetat, Maria a adormit pe nepusă masă așa că pot lăsa rândurile astea aici până se trezește.

Prima impresie e că orașul e tare, tare frumos. Am dat o fugă pe plajă după ce am mâncat, tot pe malul mării, o delicioasă paella mixta și un gazpacho. Noi am mai fost aici chiar de Paștele Catolic, atunci am prins o frumoasă procesiune și am zis că revenim curând.

Hasta luego!